Categorie
De la:
Pana la:
Reseteaza filtrele [x]

Pagini

Turism

În ultimii ani pe teritoriul comunei s-au făcut investiţii importante în ceea ce priveşte turismul.
Aici amintim principalul facilitator al acestei gen de activităţi, care este Asociaţia Focus Eco Center din Tg. Mureş - care are în Adrianu Mic a creat un Centru de informare şi dezvoltare ecologică, unde se organizează tabere cu privire la educaţie ecologică pentru copii şi studenţi. Cu ocazia acestor tabere vizitatorii poate să cunoască speciile de animale şi plante ocrotite din zonă şi pot lua parte la pregătiri privind educaţia ecologică şi conservarea biodiversităţii. Tot aici se poate vedea primul model de amenajare hidrologică sustenabilă, pe pârâul Dorman, care străbate satul Adrianu Mare şi Adrianu Mic. Pe lângă acestea, s-au marcat două poteci turistice, „Tüzeshegy" şi „Hét Forrás".
În pensiunea Pasztortuz, nou deschisă în satul Sânvasii, sunt oferite mai multe programe atât pentru copii cât şi pentru adulţi. Dintre acestea putem aminti drumeţiile şi excursiile precum şi activităţi ale atelierelor artizanale după cum urmează: împletit rogojini, sculptură în lemn, pictură mobilier, ţesut.
Pensiunea are 80 locuri în 6 căsuţe de lemn şi o casă ţărănească reabilitată, precum şi un restaurant. Căsuţele de lemn au câte două camere şi baie.

În satul Adrianu Mare s-a deschis pensiunea şi baza sportivă Dorman, situată în pitoreasca vale a pârâului cu acelaşi nume, care este o locaţie ideală pentru recreere şi activităţi sportive în mijlocul naturii. Înconjurată de dealuri împădurite, într-un mediu curat şi natural, Dorman oferă o experienţă inedită, combinând condiţiile prielnice practicării sporturilor cu stilul de viaţă sănătos, apropriat de natură. Încurajează practicarea tuturor sporturilor, de aceea Dorman este deschis atât echipelor de fotbal, handbal, baschet, volei cât şi oricărui alt sport.

Pe teritoriul comunei mai funcţionează câteva case cu destinaţia turismului rural, care sunt înregistrate în sistemul ECEAT (European Center for Ecological and Agricultural Tourism)

În prezent se află în construcţie şi dezvoltare Centrul de recreere din satul Găleşti, unde s-a înfiinţat un teren de sport multifuncţional, vestiare, teren de fotbal şi un luciu de apă unde se poate practica pescuitul sportiv.

19 June 2018
Economia

Funcţiunea de bază a comunei este agro-industrială. Agricultura constă în cultivarea plantelor şi creşterea animalelor, ce se practică aproape exclusiv în sistem particular. În comună funcţionează următoarele unităţi de producţie: SC Solvoplant SRL (detergenţi-chimicale, plante medicinale),SC Tothpek SRL(panificatie) SC Pacplast SRL(mase plastice). În comună există mai mulţi agenţi economici cu profil de servicii, comerţ-alimentaţie publică, 1 farmacie, poştă.

19 June 2018
Cultură și învățământ

Învăţământ
În comună funcţionează în prezent 5 unităţi de învăţământ de stat după cum urmează - 2 şcoli cu clasele I-VIII şi grădiniţă cu câte două grupe la Găleşti şi Troiţa, 2 şcoli cu I-IV clase şi câte o grupă de grădiniţă la Maiad, Sînvăsii şi 1 şcoală cu I-IV clase în Adrianu Mare.

Cultură
În comună există 5 cămine culturale ( Găleşti, Troiţa, Adrianu Mare, Bedeni, Maiad) şi o bibliotecă comunală. Vechile obiceiurile populare sunt păstrate, astfel ele pot fi urmărite cu ocazia sărbătorilor tradiţionale. Portul popular secuiesc al strămoşilor, dansurile populare maghiare sunt prezente aproape la toate manifestările culturale.

19 June 2018
Istoricul localității

Istoricul satelor:
Găleşti 
Până-n la jumătatea secolului al XVI satul Găleşti aparţinea administrativ şi bisericeşte satului vecin Sânvăsii. Primul document de atestare a acestei situaţii este datat în anul 1501, în Registrul Papal este menţionat şi Găleşti ca filială a bisericii din Sânvăsii (cu 3 porţi).
După stabilirea în Găleşti în anul 1500 a familiei Szentiváni - localitatea a urmat un drum ascendent, de dezvoltare. Astfel la începutul anilor 1700 satul avea deja o populaţie de aproximativ 300 de locuitori.
În anul 1910 avea deja 841 locuitori.

Troiţa
Prima atestare documentară este din anul 1332, ce se regăseşte în Evidenţa Dîjmă Papale, unde figurează cu vechea denumire în latină acea de: Sancta Trinitate. În anul 1856 un număr de 80 case de locuit şi o biserică au fost distruse de un incendiu.
În anul 1910 avea deja 1245 locuitori

Sânvăsii 
Dacă ne uităm la trecutul istoric a localităţii ne putem da seama că această localitate a fost una dintre cele mai veci populate şi mai importante din zona Nirajului. Prima atestare documentară a satului datează din anul 1332, ce se regăseşte în Evidenţa Dîjmă Papale, unde figurează cu vechea denumire în latină cea de: MATHEAS SACERDOS DE S. LADISLAO - Pe parcursul istoriei localitatea a fost evidenţiată în acte oficiale sub denumirea de ZENT-LAZLO (în anul 1567) şi Nyárád-Szent-László, respectiv SIN-LASLAU, în anul 1854.
Denumirea cea mai recentă cea de "Sînvăsii" respectiv "Nyárádszentlászló" a fost primită ca urmare a schimbărilor administrative după primul război mondial.

Adrianu Mare şi Adrianu Mic 
Denumirea satelor provine de la familia Adorjan care s-a stabilit aici la sfârşitul secolului 17. Prima atestare documentară a satului Adrianu Mare este din anul 1570 cu denumirea "Nagij Adorijan". Satul Adrianu Mic este menţionat prima dată în Arhiva Secuilor în anul 1567 şi a fost donat în anul 1689 de către Apafi Mihály I., principe al Transilvaniei familiei Szentiváni.

Bedeni 
Este menţionat prima dată în Arhiva Secuilor în anul 1567. După istoricul Orban Balazs, numele provine de la primul locuitor Bede János.

Maiad 
Semnificativă este clădirea care adăposteşte Biserica Unitariană de astăzi ce fost construită în anul 1234, deci satul trebuia să existe la vremea respectivă, dar prima atestare documentară este din anul 1513 cu denumirea de „Monyath" alias Boldogasszonyfalva. Denumirea de astăzi apare din anul 1687.

19 June 2018
Relieful și vegetația

Vegetaţia este grupată în subetajele gorunetelor şi a stejăretelor.

Subetajul gorunetelor: dominat de păduri de gorun, şi reprezentat prin Quercus petraea, apoi amestec de păduri de fag şi gorun, dar şi cu cer (Quercus cerris), gârniţă (Quercus fainetta), carpen (Carpinus betulus), tei (Tilia cordată), frasin (Fraximus excelsior), cireş (Melampyro bihariense), Carpinetum pp, Cuercetum roboris-sessiliflori. Lângă arbori găsim şi arbuşti ca alunul (Corillus avelana), cornul (Cornus mas), sângerul (Cornus sangvinea), lemnul câinesc (Ligustrum vulgare), porumbarul (Prunus spinosa), măcieş (Rosa canina), precum şi alte plante ierboase, iar în alternanţă se găsesc terenuri agricole şi pajişti secundare, pe alocuri stepizate cu paius (Festucă pseudovîna), colilia (Stipa sp.) ca elemente caracteristice.

Subetajul stejăretelor: e dominat de stejar (Quercus robur), cer, gârniţă, tei, arţar, frasin, ulm, jugastru şi specii de subarbuşti şi ierburi, pajişti folosite ca fâneţe şi păşuni naturale în complex cu Andropogonetum ischaemi, Festca sulcatae, Caricetum humilis transilvanicum, Stipetum leningianae, Stipetum stenophyllae, Stipetum pulcherrimae, festucetum sulcatae mesophyllumin complex cu Festuca agrostietum.

Stepa antropogenă: cu un etaj de silvostepă cu cuercinee pe pantele nordice şi una de stepă antropică propriu zisă cu pajişti, unele în curs de împădurire, mai ales unde au fost folosite ca terenuri agricole, mai sunt populate cu coada vulpii, pir, local asociaţii hidrofile ca Puato festucetum (pratensis), Agrostideto - Festucetum (pratensis), şi Arrheriatheretum elatioris.

Vegetaţie interzonală: reprezentată prin păduri de luncă, fâneţe de luncă, stuf, papură. Întreg covorul vegetal spontan este deosebit de util, atât pentru hrana animalelor, cât şi ca plante melifere şi medicinale, iar speciile forestiere pentru construcţii.

Câteva plante rare: ghiocei bigati (Leucojum Vernum), narcise sălbatice (Narcissus stellaris),stânjănel (Iris sibirica), viorele (Scilla bifolia), sângerele voinicului (Nigritella rubra), ruşcuţa galbenă (Adomis vernalis), bujor de stepă (Paeonia tenuifolia), crin de pădure (Lilium martagon), pălăria vacii (Telekia speciosa).

 
Fauna: respectă etajarea vegetaţiei şi dominarea climei. Fauna de aici e dominată de mamiferele erbivore; căprioara (Capreolus c.), iepurele (Lepus europaeus), veveriţa (Scuirus vulgaris), şi rozătoare mici, ca hârciogul şi popândăul; dintre carnivorele mari, lupul, pe cale de dispariţie din cauza supravânatului şi superstiţiei, nici nu mai există în zonă (Canis Lupus), vulpea (Canis vulpes); mistreţul (Sus scrofa), gaia (Milvum m.), cerbul. Dintre păsări putem aminti pupăza (Epupa epops), turturica (Sreptopelia turtur), cinteza (Fringilla montifringilla), cucul (Cuculus canorus), fazanul (Phaseanus colchicus), colonizat aici. Din preajma cursurilor de apă găsim raţele sălbatice (Anas platyrinchos), şi dintre răpitori vulturul şi şoimul.

În apele Nirajului găsim şi o bogată faună acvatică şi lacustră. În zona montană găsim păstrăvul argintiu şi de curcubeu, mai în aval cleanul (Leuciscus aqualis), somnul (Gilurus glanis), racul (Astacum fluviatilis), precum moluşte, apoi mreana, scobar, roşioara, caras.

 Elementele floristice şi faunistice au implicaţii mai mult de natură de asigurare a combustibilor energetici, lemnul fiind utilizat în primul rând ca lemn de foc, apoi în construcţii, de aceea în jurul aşezărilor deja nu prea găsim păduri. Ele au fost deja valorificate, dar nu s-a ajuns încă în stadiul de a replanta ceea ce s-a tăiat. Elementele floristice mai sunt şi atracţii a iubitorilor de natură având şi funcţie de agrement şi recreere. Dezvoltarea, redusă din punct de vedere economic, totuşi a fost benefică, pentru că natura s-a păstrat cât de cât, şi se reface cu încetul, dar singur. Mai nou, organizaţii încearcă să se implice în activităţi ecologice, să prevină dăunarea naturii sau prevenirea exploatărilor în exces a unor elemente floristice sau faunistice, ce prezintă valori regionale, sau naţionale.

19 June 2018
Cadrul geografic

Teritoriul comunei Gãleşti se situeazã pe ambele maluri ale cursului mijlociu al râului Niraj si valea acestuia, la o distantã de aproximativ 24 km de municipiul resedinta de judet Tîrgu Mures, cu o altitudine medie de 345 m. Teritoriul comunei se învecineazã la vest cu comuna Livezeni si Pãsãreni, la sud cu comuna Fântânele si Sângeorgiu de Pãdure, la nord cu comuna Miercurea Nirajului. Este o zonã colinarã mai mult sau mai putin împãduritã cu lunca majorã si terasele în general plane ale râului Niraj. Este alcătuit din şapte sate, după cum urmează: Găleşti (reşedinţă comună), Troiţa, Bedeni, Sânvasii, Maiad, Adrianu Mic şi Adrianu Mare.

19 June 2018