Relieful şi vegetaţia

  

Vegetaţia este grupată în subetajele gorunetelor şi a stejăretelor.

Subetajul gorunetelor: dominat de păduri de gorun, şi reprezentat prin Quercus petraea, apoi amestec de păduri de fag şi gorun, dar şi cu cer (Quercus cerris), gârniţă (Quercus fainetta), carpen (Carpinus betulus), tei (Tilia cordată), frasin (Fraximus excelsior), cireş (Melampyro bihariense), Carpinetum pp, Cuercetum roboris-sessiliflori. Lângă arbori găsim şi arbuşti ca alunul (Corillus avelana), cornul (Cornus mas), sângerul (Cornus sangvinea), lemnul câinesc (Ligustrum vulgare), porumbarul (Prunus spinosa), măcieş (Rosa canina), precum şi alte plante ierboase, iar în alternanţă se găsesc terenuri agricole şi pajişti secundare, pe alocuri stepizate cu paius (Festucă pseudovîna), colilia (Stipa sp.) ca elemente caracteristice.

Subetajul stejăretelor: e dominat de stejar (Quercus robur), cer, gârniţă, tei, arţar, frasin, ulm, jugastru şi specii de subarbuşti şi ierburi, pajişti folosite ca fâneţe şi păşuni naturale în complex cu Andropogonetum ischaemi, Festca sulcatae, Caricetum humilis transilvanicum, Stipetum leningianae, Stipetum stenophyllae, Stipetum pulcherrimae, festucetum sulcatae mesophyllumin complex cu Festuca agrostietum.

Stepa antropogenă: cu un etaj de silvostepă cu cuercinee pe pantele nordice şi una de stepă antropică propriu zisă cu pajişti, unele în curs de împădurire, mai ales unde au fost folosite ca terenuri agricole, mai sunt populate cu coada vulpii, pir, local asociaţii hidrofile ca Puato festucetum (pratensis), Agrostideto - Festucetum (pratensis), şi Arrheriatheretum elatioris.

Vegetaţie interzonală: reprezentată prin păduri de luncă, fâneţe de luncă, stuf, papură. Întreg covorul vegetal spontan este deosebit de util, atât pentru hrana animalelor, cât şi ca plante melifere şi medicinale, iar speciile forestiere pentru construcţii.

Câteva plante rare: ghiocei bigati (Leucojum Vernum), narcise sălbatice (Narcissus stellaris),stânjănel (Iris sibirica), viorele (Scilla bifolia), sângerele voinicului (Nigritella rubra), ruşcuţa galbenă (Adomis vernalis), bujor de stepă (Paeonia tenuifolia), crin de pădure (Lilium martagon), pălăria vacii (Telekia speciosa).

 

Fauna: respectă etajarea vegetaţiei şi dominarea climei. Fauna de aici e dominată de mamiferele erbivore; căprioara (Capreolus c.), iepurele (Lepus europaeus), veveriţa (Scuirus vulgaris), şi rozătoare mici, ca hârciogul şi popândăul; dintre carnivorele mari, lupul, pe cale de dispariţie din cauza supravânatului şi superstiţiei, nici nu mai există în zonă (Canis Lupus), vulpea (Canis vulpes); mistreţul (Sus scrofa), gaia (Milvum m.), cerbul. Dintre păsări putem aminti pupăza (Epupa epops), turturica (Sreptopelia turtur), cinteza (Fringilla montifringilla), cucul (Cuculus canorus), fazanul (Phaseanus colchicus), colonizat aici. Din preajma cursurilor de apă găsim raţele sălbatice (Anas platyrinchos), şi dintre răpitori vulturul şi şoimul.

În apele Nirajului găsim şi o bogată faună acvatică şi lacustră. În zona montană găsim păstrăvul argintiu şi de curcubeu, mai în aval cleanul (Leuciscus aqualis), somnul (Gilurus glanis), racul (Astacum fluviatilis), precum moluşte, apoi mreana, scobar, roşioara, caras.

 Elementele floristice şi faunistice au implicaţii mai mult de natură de asigurare a combustibilor energetici, lemnul fiind utilizat în primul rând ca lemn de foc, apoi în construcţii, de aceea în jurul aşezărilor deja nu prea găsim păduri. Ele au fost deja valorificate, dar nu s-a ajuns încă în stadiul de a replanta ceea ce s-a tăiat. Elementele floristice mai sunt şi atracţii a iubitorilor de natură având şi funcţie de agrement şi recreere. Dezvoltarea, redusă din punct de vedere economic, totuşi a fost benefică, pentru că natura s-a păstrat cât de cât, şi se reface cu încetul, dar singur. Mai nou, organizaţii încearcă să se implice în activităţi ecologice, să prevină dăunarea naturii sau prevenirea exploatărilor în exces a unor elemente floristice sau faunistice, ce prezintă valori regionale, sau naţionale.